1 2

Mosmon Urias de Olanda 190cm

Mosmon Urias de Olanda 190cm

Produse din Pepinierele Fundulea

45,00 lei
45,00 lei
Vânzare Stoc epuizat
Taxe incluse.

Pret pe bucata
  • Moșmonul (Mespilus germanica) este un arbore sau arbust foios din familia Rosaceae, originar din sud-estul Europei și vestul Asiei.
  • Crește până la 3-6 metri înălțime, având o coroană largă și ramuri răsucite.
  • Frunzele sunt alungite, verzi, tomentoase pe partea inferioară, iar toamna capătă nuanțe roșiatice.
  • Înflorește primăvara, cu flori albe sau roz-pal, asemănătoare celor de măr sau păr.
  •  Fructele sunt sferice sau ușor turtite, de culoare brună la maturitate, cu pulpa tare și astringentă înainte de blejire (fermentare naturală), după care devin dulci și moi.
  • Moșmonul preferă solurile fertile, bine drenate, și locurile însorite.
  • Fructele sale sunt consumate proaspete după blejire, în dulcețuri sau lichioruri.
  •  Este apreciat atât pentru valoarea sa ornamentală, cât și pentru fructele sale bogate în fibre și antioxidanți.
Vedeți detaliile complete

Descrierea produsului

Moșmonul (Mespilus germanica) – Caracteristici și Utilizări
Moșmonul (Mespilus germanica) este un arbore sau arbust foios din familia Rosaceae, fiind înrudit cu mărul, părul și gutuiul.
Este originar din sud-estul Europei și vestul Asiei, fiind cultivat de secole pentru fructele sale comestibile, apreciate mai ales după blejire (maturare naturală care le înmoaie și îndulcește pulpa).

Morfologie și Dezvoltare
Moșmonul crește sub formă de arbust mare sau arbore de talie mică, atingând înălțimi de 3-6 metri.
Are o coroană largă, adesea neregulată, cu ramuri răsucite și scoarță brun-cenușie, care se exfoliază pe măsură ce îmbătrânește.

Frunzele sunt ovale sau lanceolate, de 8-15 cm lungime, cu margini întregi și suprafață păroasă pe fața inferioară. Toamna, acestea capătă nuanțe de galben, portocaliu și roșu, oferind un aspect decorativ.

Înflorire și Polenizare
Moșmonul înflorește în mai-iunie, cu flori mari, albe sau roz-pal, asemănătoare celor de măr sau gutui.
Acestea sunt solitare, cu un diametru de 4-6 cm, având cinci petale și un centru cu numeroase stamine aurii. Polenizarea este realizată în principal de insecte, iar moșmonul este adesea autofertil, deși prezența altor polenizatori poate îmbunătăți producția de fructe.

Fructe și Proprietăți Nutritive
Fructele moșmonului sunt globuloase sau ușor turtite, cu un diametru de 2-5 cm, având o culoare brun-roșcată la maturitate.
La recoltare, pulpa este tare și astringentă din cauza conținutului ridicat de tanini, însă după câteva săptămâni de blejire (proces natural de fermentație), devine moale, dulce și cremoasă, cu o aromă ce amintește de mere coapte, pere și scorțișoară.

Fructele sunt bogate în fibre, vitamina C, antioxidanți și minerale (potasiu, fier, calciu).
Au proprietăți digestive, fiind folosite tradițional pentru stimularea tranzitului intestinal și combaterea inflamațiilor.

Cultivare și Cerințe de Mediu
Moșmonul este o specie rustică, adaptabilă, care preferă:

Soluri bine drenate, fertile, cu pH neutru spre slab acid.
Expoziție însorită sau semiumbrită, pentru o fructificare mai bună.
Rezistență la frig, suportând temperaturi de până la -25°C.
Se plantează toamna sau primăvara, având nevoie de irigare moderată, mai ales în primii ani. Tăierile regulate ajută la menținerea unei forme echilibrate și la îmbunătățirea producției de fructe.

Utilizări și Beneficii
✔ Consumul alimentar – Fructele sunt consumate proaspete după blejire, în dulcețuri, compoturi, lichioruri și prăjituri.
✔ Proprietăți medicinale – Infuziile din frunze și coajă sunt utilizate pentru afecțiuni digestive și cicatrizare.
✔ Valoare ornamentală – Moșmonul este apreciat în grădini datorită frunzișului colorat toamna și florilor mari și atractive.
✔ Rol ecologic – Florile sale sunt o sursă importantă de nectar pentru albine și alte insecte polenizatoare.

Concluzie
Moșmonul este o specie valoroasă atât pentru livezi, cât și pentru grădini, datorită rezistenței sale, aspectului decorativ și fructelor sale unice.
Deși mai puțin cunoscut decât alte pomi fructiferi, revine în atenția cultivatorilor datorită calităților sale nutritive și gastronomice deosebite.

Modalitati de plantare


Plantarea pomilor fructiferi este o activitate esențială pentru a obține recolte sănătoase și abundente. Iată o descriere detaliată a procesului de plantare pentru pomii fructiferi:

1. Alegerea locației
Soare: Pomii fructiferi necesită mult soare pentru a crește sănătoși și pentru a produce fructe de calitate. Alege un loc care primește cel puțin 6-8 ore de soare direct pe zi.
Protecție împotriva vântului: Dacă zona este expusă vânturilor puternice, protejează pomii cu un gard sau plantându-i în apropierea unor arbori care oferă adăpost natural.
Sol: Pomii fructiferi preferă soluri fertile, bine drenate, ușor acide (pH între 6 și 7).
Evită solurile grele, argiloase, care rețin prea multă apă.
2. Pregătirea solului
Săparea gropii: Găurește o groapă de aproximativ 50 cm adâncime și 50 cm lățime.
Dacă solul este sărac, îmbogățește-l cu compost sau îngrășăminte organice pentru a-i îmbunătăți calitatea.
Verificarea drenajului: Asigură-te că solul se drenează bine.
Poți verifica acest lucru săpând o groapă mică și turnând apă.
Dacă apa rămâne în groapă, solul are nevoie de îmbunătățiri, cum ar fi adăugarea de nisip sau perlit.
3. Plantarea pomului
Pregătirea rădăcinilor: Dacă pomul este plantat cu rădăcina nudă, îndepărtează rădăcinile deteriorate și înmoaie-le într-un amestec de apă și sol înainte de plantare.
Dacă vine într-un ghiveci, scoate-l cu grijă din ghiveci fără a deteriora rădăcinile.
Adâncimea plantării: Pune pomul în groapă și asigură-te că rădăcinile sunt întinse uniform.
Punctul de altoire trebuie să fie la aproximativ 5 cm deasupra nivelului solului pentru a preveni putrezirea.
Completarea gropii: Umple groapa cu sol, apăsând ușor pentru a elimina golurile de aer.
Udă bine după plantare.
4. Distanțele de plantare
Distanță între pomi: Pomii fructiferi necesită suficient spațiu pentru a se dezvolta.
Distanța variază în funcție de soi: pomii mari (de exemplu, mărul, periul) necesită aproximativ 4-5 metri între ei, în timp ce pomii mai mici (cum ar fi arbuștii de fructe de pădure sau caisul) pot fi plantați la 2-3 metri distanță.
5. Îngrijirea post-plantare
Irigare: După plantare, udă pomul generos pentru a ajuta la stabilirea rădăcinilor.
În primele luni, pomul va necesita udare regulată, mai ales în perioadele de secetă.
Mulcire: Aplică un strat de mulci (paie, compost, rumeguș) în jurul pomului pentru a menține umiditatea solului și a preveni creșterea ierburilor.
Fertilizare:
În primii ani, pomul va beneficia de îngrășăminte organice sau fertilizanți specifici pentru pomi fructiferi. Aplică fertilizatori pe bază de azot, fosfor și potasiu, conform recomandărilor pentru fiecare specie.
6. Tăierea și formarea
Tăierea inițială: După plantare, este recomandat să taie pomul pentru a stimula ramificarea. Îndepărtează ramurile care cresc vertical sau care sunt prea aproape una de alta.
Formarea coroanei: Pe măsură ce pomul crește, formează o coroană aerisită pentru a permite luminii să ajungă la toate ramurile.
7. Protecție iarnă
În regiunile cu ierni reci, protejează pomii tineri cu un strat de mulci sau cu o husă specială pentru a le proteja rădăcinile de îngheț.
Plantarea pomilor fructiferi necesită răbdare și îngrijire constantă, dar cu un mediu adecvat și îngrijire corectă, pomii vor oferi recolte de fructe delicioase pentru mulți ani.

Afla mai mai multe despre Pepinierele Fundulea

La doar 30 km de București, vă oferim arbuști fructiferi, pomi fructiferi, conifere și plante ornamentale de cea mai bună calitate. Pe 6 hectare cultivăm puieți certificați și oferim consultanță specializată pentru succesul plantației dumneavoastră. Alegeți calitatea și experiența!

AFLA MAI MULTE